Știri de ultimă oră, sănătate, economie, povești si breaking news

Cine și mai ales cât se fură în România

0

Până acum, Agenția Națională de Integritate (ANI) a verificat sub aspectul veniturilor și cheltuielilor un numar 162 de persoane și a descoperit 159 de averi nejustificate, valoarea lor însumând 30 milioane de euro, scrie romania.europalibera.org.

Aproximativ jumătate din procesele intentate funcționarilor publici suspectați că s-au îmbogățit ilicit au fost pierdute, asta fiindcă aceștia au „justificat” în fața judecătorilor că au primit daruri de nuntă sau de botez sau că s-au împrumutat de la prieteni sau că au fost ajutați de rude din străinătate care le-au trimis bani prin șoferi de autocare.

Potrivit analizei Agenției Naționale de Integritate (ANI) transmisă la cererea Radio Europa Liberă în baza legii 544/2001, suma totală identificată în cazurile privind diferențele nejustificate între averea dobândită și veniturile realizate, privind 162 persoane este de 124.996.253 de lei, adică 30 milioane de euro.

Dintre aceste procese, 29 de cazuri au fost câștigate definitiv și irevocabil de ANI, 33 de cazuri au fost pierdute de Agenția Națională de Integritate iar restul sunt pe rolul în diferite instanțe de judecată din țară.

Cele mai importante procese privind averi nejustificate câștigate de Agenția Națională de Integritate :

Dan Ioan Popescu fost ministru al Economiei – 200.000 de euro
Șerban Brădișteanu, medic, șef de Secție – 737.000 de franci elvețieni
Gheorghe Vlăsceanu, fost comisar șef Direcția Permise Argeș – 935.000 de euro
Alexandru Noapteș, fost director general al CFR – 1.438.000 de euro
Doru Mihai Giugula – fost consilier general primăria București – 250.000 de euro
Cele mai importante procese privind averi nejustificate pierdute de ANI:

Adrian Claudiu Pop, fost deputat – 135.000 de euro
Aurelian Vasea Șoric – fost șef al IPJ Neamț – 80.000 de euro
Cristian Rădulescu – fost senator – 120.000 de euro
Viorica Dinu, fost judecător – 40.000 de euro
Tudor Dorobanțu – consilier local – 580.000 de euro.

Bani de la prieteni

Conform analizei, în majoritatea dosarelor aflate pe rolul Comisiei de Cercetare a Averilor ori pe rolul Curților de Apel din țară, în instanţă se invocă existența unor împrumuturi primite de către persoana evaluată de la terțe persoane. Aceste împrumuturi sunt dovedite doar prin declarații de martori sau chitanțe scrise de mână.

O altă tehnică des folosită de funcționari pentru a-și justifica averile o reprezintă așa-zisele restituiri de împrumuturi contractate înainte de a ocupa funcția publică. Astfel, judecătorii audiază un prieten al celui verificat, iar primul susține că i-a restituit funcționarului o sumă împrumutată anterior ocupării funcției publice. Și de această dată, prietenul funcționarului prezintă o chitanță scrisă de mână care nu poate fi verificată dacă a fost sau nu antedatată.

Donații de la părinți

Alte persoane a căror averi sunt verificate arată în timpul procesului că au primit cadouri sau donații de la părinți sau alte rude, deși nu sunt trecute în declarațiile de avere. De fiecare dată, pentru a confirma cele spuse, sunt audiaţi martori care declară în fața judecătorului că au fost de față când respectivul a primit un cadou scump, acest lucru fiind imposibil de verificat.

Banii obținuți la diverse evenimente de familie cum ar fi nunțile și botezurile reprezintă de asemenea o altă metodă prin care funcționarii publici scapă de confiscarea averilor obținute ilicit. Aceștia aduc ca martori în proces nașii, părinții, alte rude sau participanți la eveniment, care susțin varianta celui evaluat.

Metoda ”ajutorului” din străinătate

O altă metodă de „a justifica” banii este aceea a construcțiilor ridicate prin forțele proprii. Expertiza tehnică arată clar că un imobil este mult mai scump decât este prezentat în acte, cel verificat susține că a fost ajutat de unchi, veri, nepoți care au lucrat voluntar la construcția imobilului. Pentru ca meniul sa fie complet, unii au susținut că au primit gratis materiale de construcții de la rude.

În cazul funcționarilor publici care au rude în străinătate, lucrurile sunt și mai simple. Ei declară că au fost ajutați de cei plecați din țară. Când binevoitorul este chemat în fața judecătorului, susține că și-a ajutat ruda cu banii câștigați în străinătate, sumele de bani, fiind aduse personal în țară sau trimise prin șoferii de autocare, nu prin bancă sau prin servicii specializate în acest sens, asta cu scopul clar de a nu se putea verifica autenticitatea declarațiilor.

Concluzia finală a analizei este că funcționarii nu-și mai țin averile în familie.

În ciuda cheltuielilor exorbitante, când sunt verificați se observă că nu au nimic pe numele lor, bunurile fiind trecute pe firmele sau pe numele unor intermediari. În plus, multe bunuri ilicite sunt transferate în străinătate, iar schimbul de informații între instituțiile din lume care sunt responsabile de verificarea averilor este aproape inexistent.