Știri de ultimă oră, sănătate, economie, povești si breaking news

Ce să facem și ce să nu facem în Săptămâna Patimilor. Tradiții și obiceiuri populare românești

0
Săptămâna Patimilor. Începând cu ziua de Florii(duminica intrării în Ierusalim a Domnului) s-a intrat în ultima săptămână a Postului Paștilor, numită Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare, în care creștinii se pregătesc să întâmpine marea sărbătoare a Învierii Mântuitorului Iisus Hristos. Conform tradiției populare românești, ce putem sau nu să facem  în această săptămână

În această săptămână sunt respectate câteva obiceiuri, precum: păastrarea liniștii, a tristeții generale, se fac focuri rituale, se respectă cu strictețe postul(pentru cine poate, negru), nu se muncește la câmp, se fac sau se cumpără haine noi pentru sărbătoare, se taie vitele și păsările pentru sărbători, se împărtășesc oamenii, se iartă între ei, reciproc.

În biserici se vor oficia în fiecare seară Deniile, slujbe prin care credincioșii îl „petrec” pe Hristos pe drumul Crucii, până la moarte și Înviere. Fiecare zi are o semnificație aparte, în care credincioșii rememorează evenimentele din ultimele zile din viața pământească a Mântuitorului, înainte de Înviere.

În Lunea Mare, femeile încep curățenia de Paște. Se scoate totul afară, se aerisește casa să  iasă toate relele de peste iarnă, se văruiește și se spală totul. „Să nu te prindă Paștele în necurăție, că te blesteamă casa!”

Marțea Mare este ziua în care gospodinele aspiră, dau cu mătura, spală geamurile și fac treburile cele mai grele în gospodărie.

Miercurea Mare este ultima zi în care se mai pot face treburi pe câmp sau se mai spală și calcă. Din această zi, se spune că bărbații trebuie să stea pe lângă casă și să își ajute nevestele.

În Joia Mare se prăznuiește spălarea picioarelor ucenicilor de către Hristos, Cina cea de Taină, cea la care s-a instituit Taina Sfintei Împărtășanii, numită și Euharistia, rugăciunea din Grădina Ghetsimani și vinderea Domnului de către Iuda.

În Joia Mare, dimineața, oamenii obișnuiesc să meargă la biserică să se spovedească și să se împărtășească. Seara, creștinii merg la Denia celor 12 Evanghelii.

Din bătrâni se spune că din Joia Mare nu se mai trag clopotele bisericilor, ci doar se bate toaca.

Joia Mare este dedicată copturilor pascale și înroșirii ouălor, simbol al sărbătoririi Sfintelor Paști. Străbunii credeau că ouăle înroșite în această zi nu se strică niciodată.


Apreciază și distribuie ⬆

Vinerea Mare sau Vinerea Paștilor sau Vinerea seacă, Vinerea Patimilor, este o zi de mare doliu a întregii creștinătăți pentru că în această zi a fost răstignit și a murit Mântuitorul lumii, Iisus Hristos, informează creștinortodox.ro.

Este ultima vineri din Postul Paștilor și, potrivit tradiției, este zi de post negru, adică nu se bea decât apă toată ziua. Conform tradiției, în Vinerea Mare nu este bine să mănânci urzici și nu e bine să fie folosit oțetul, pentru că pe cruce Iisus a fost bătut cu urzici, iar buzele Mântuitorului au fost udate cu oțet.

În Vinerea Mare trebuie să se evite lucrările agricole, în special mersul pe câmp, semănatul sau alte activități asemănătoare. Această zi mai poartă și numele de Vinerea Seacă și asta pentru că tot ceea ce se seamănă, nu rodește.

În această zi nu se sacrifică păsări sau animale, așa că dacă doriți să sacrificați un animal sau păsări pentru a avea produse din carne de Paște, este bine să faceți acest lucru din timp.

În Vinerea Mare este interzis spălatul. De asemenea, în această zi nu se coase și nu se face curățenie.

În Sâmbăta Mare, gospodinele pregătesc mâncarea pentru masa de Paști și fac ultimele retușuri prin casă. Principala grijă a oamenilor înainte de sărbătoarea Sfintelor Paști nu este însă mâncarea, ci primenirea hainelor.

Spre deosebire de Crăciun, pentru Paști nu se pregătesc prea multe feluri de mâncare, de unde și zicerea:”Crăciunul este sătul, iar Paștele este fudul”.

Încă de la începutul Postului, gospodinele croiesc cămăși noi, atât pentru ele, cât și pentru restul familiei, pentru a le purta în ziua de Paști.

Seara, gospodinele pregătesc coșul pe care urmează să-l ducă la biserică, la slujba de Înviere. În el pun, de regulă, o lumânare, ouă roșii, pască și cozonac. În unele zone se mai pun și o bucată de slănină, șuncă, zahăr, făină, sare, usturoi, busuioc, cârnați și o coptură în formă de miel. Peste toate acestea se așterne cel mai frumos ștergar din casă.

Înainte de miezul nopții, se pornește către biserică, unde credincioșii primesc lumină, semn al Învierii Domnului. După slujbă, oamenii merg la cimitir și aprind și acolo lumânări, pentru a vesti și celor de dincolo Învierea Domnului.

 

În Ziua de Paști, gospodinele schimbă ștergarele cu unele albe, iar toată familia poartă haine noi. Copiii se trezesc dis-de-dimineață și pornesc prin vecini, pentru a vesti Învierea Domnului, primind în dar ouă roșii și bănuți.